Scrisoare deschisa catre ministrul Educației

Stimate domnule ministru,

Urmare a apariției pe website-ul oficial al Minsiterului Educației și Cercetării Științifice a PROIECTULUI DE DOCUMENT DE POLITICI EDUCAȚIONALE: Repere pentru proiectarea și actualizarea Curriculumului Național, elaborat de Institutul de Științe ale Educației, la data de 3 iulie 2015, dorim să vă aducem la cunoștință următoarele:

Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități (CEDCD), în calitate de organizație non-guvernamentală cu mandat pe linia protecției și promovării drepturilor copiilor cu dizabilități, își exprimă profunda îngrijorare cu privire la conținutul acestui document de politici publice privind curriculum-ul național, precum și la lipsa de transparență și absența dezbaterilor publice consitente, premergătoare aprobării acestui document.

Conform ultimelor date statistice oficiale accesibile referitoare la distribuția copiilor cu dizabilități pe tipuri de învățământ[1], constatăm faptul că din totalul de 70.647 de copii cu dizabilități din România, 60.645 sunt de vârstă școlară. Din totalul numărului de copii de vârstă școlară, doar 42.670 de copii cu dizabilități sunt înscriși într-o formă de invățământ, din care 11904 sunt înscriși în școli speciale[2], iar 23.773 învață în școli de masă.

Dincolo de faptul că statisticile oficiale existente nu reflectă realitatea socială din cadrul unităților de învățământ, numărul copiilor cu dizabilități segregați în școli speciale fiind mult mai mare (peste 31.000)[3], iar numărul copiilor cu dizabilități neșcolarizați fiind de 17.975, peste 23.000 de copii cu dizabilități sunt direct afectați de conținutul Curriculumului Național care urmează să fie adoptat tacit.

Așa cum reiese din conținutul acestui document, prin prisma aplicabilității sale directe, nu există nicio prevedere sau măsură cu incidență particulară, adaptată nevoilor copiilor cu dizabilități. Atât din punct de vedere al indicatorilor de profil al absolvenților de ciclu primar, gimnazial și liceal, cât și din punct de vedere al competențelor cheie dezvoltate pe niveluri de elevi, nu regăsim nicio adaptare a acestora în funcție de particularitățile și nevoile copiilor cu dizabilități, care frecventează învățământul public de masă.

Competențele cheie așteptate de la elevii înscriși în invățământul public de masă sunt rigide și uniformizate, ele neluând în calcul particularitățile de dezvoltare ale copiilor cu dizabilități, pe tipologii de dezvoltare, abilitate și cogniție. Mai mult decât atât, caracterul rigid și uniformizant al competențelor urmărite la elevi, nu permite o adaptare efectivă a programei și a materiilor de studiu la nevoile copiilor cu dizabilități, fapt care generează consecințe grave din punct de vedere al calității educației, promovabilității, riscului de abandon și al evaluărilor naționale neadaptate.

Cu titlu de exemplu, vă supunem atenției următoarea competență cheie așteptată de la un elev de liceu:”Dezbaterea opiniilor proprii şi ale altora în probleme etice, morale, culturale ridicate de evoluţia tehnologică şi ştiinţifică, de limite ale ştiinţei”. Departe de a subestima potențialul evolutiv al copiilor cu dizabilități, atragem atenția asupra faptului că o categorie importantă a dizabilităților este reprezentată de dizabilitatea intelectuală. Una dintre caracteristicile acestui tip de dizabilitate constă într-o anumită limitare a gândirii abstracte, motiv pentru care noile practici pedagogice internaționale și europene în domeniu au introdus tehnici asistive precum limbajul ”easy to read/easy to understand”. În acest context, este viabilă stabilirea uniformă și rigidă a unei competențe precum dezbaterea limitelor științei pentru toți copiii înscriși în învățământul de masa? Cum se reflectă principiul centrării pe elev și adaptarea necesară și obligatorie în procesul educational al copiilor cu dizabilități?

Din punct de vedere juridic, respectiv de respectare a obligațiilor asumate de România prin semnarea și ratificarea instrumentelor internaționale în domeniul drepturilor copilului, PROIECTUL DE DOCUMENT DE POLITICI EDUCAȚIONALE: Repere pentru proiectarea și actualizarea Curriculumului Național reprezintă o încălcare flagrantă a dispozițiilor art. 24 din Convenția ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, ratificată de România prin Legea 221/2010, a art. 28 și 29 din Convenția ONU pentru Drepturile Copilului, precum și a obiectivelor stabilite prin Strategia Uniunii Europene privind Dizabilitatea 2010-2020, care prevede în mod expres”incorporarea măsurilor de accesibilizare și design universal în curriculumul național și în programele de pregătire”[4]

De asemenea, prevederile Proiectului de Curriculum contravin Rezoluției Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului CRC/C/GC/9 (2007), care prevede în mod expres la art. 62 și 63 faptul că statele părți trebuie să ia măsuri ”pentru ca fiecare copil să poată dezvolta propriile modalități și abilități de comunicare, limbă, interacțiune, orientare, rezolvare a problemelor, adaptate și adecvate potențialului fiecărui copil. Oricine este implicat în dezvoltarea educațională a copilului trebuie să observe progresul acestuia și să asculte comunicarea verbală sau emoțională a copilului pentru a-i sprijini dezvoltarea sa de o manieră centrată pe nevoi și adecvată”.

De asemenea, atragem atenția asupra faptului că Proiectul de Curriculum în forma sa actuală nu se armonizează cu obiectivele Strategiei Naționale privind Dizabilitatea și reprezintă o formă gravă de discriminare indirectă la adresa copiilor cu dizabilități din perspectiva restricționării accesului la educație prin impunerea unui set de măsuri ”aparent neutre care dezavantajeaza anumite persoane.. fata de alte persoane”, potrivit art. 2, alin (3) din OG 137/2000, actualizată, privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare.

În acest context, opinăm faptul că Proiectul de Curriculum Național în forma sa actuală, este de natură să aducă atingere gravă dreptului la educație al copiilor cu dizabilități din România. De asemenea, considerăm faptul că, prin însăși structura și conținutul său, proiectul omite cu desăvârșire categoria copiilor cu dizabilități, încalcă flagrant obligațiile instituite prin norme interne și internaționale referitoare la educația incluzivă și reflectă excluderea masivă la care sunt supuși copiii cu dizabilități din România din perspectiva dreptului la educație.

Față de cele prezentate, solicităm următoarele:

1. Organizarea de dezbateri publice cu societatea civilă cu mandat în domeniu, cu părinții copiilor cu dizabilități, precum și cu alți actori relevanți până la momentul adoptării Proiectului;
2. Respectarea prevederilor Legii 52/2003 privind transparența decizională prin publicarea datelor de contact și a termenelor rezonabile în care pot fi transmise propuneri și observații;
3. Transmiterea de către Ministerul Educației și Cercetării Științifice a unui punct de vedere argumentat, precum și măsurile propuse pentru remedierea problemelor mai sus semnalate.

[1] http://www.copii.ro/statistici/

[2] Date oficiale oferite de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) – http://www.copii.ro/alte_categorii.html.

[3] Cercetare derulată de CEDCD la nivelul tuturor școlilor speciale din România în cadrul unui proiect finanțat de Open Society Foundations.

[4] http://www.easpd.eu/sites/default/files/sites/default/files/com2010_0636en01.pdf, p. 5.

Persoana de contact:

Madalina Turza,

Director executiv

0737545955

LINK Proiect CURRICULUM http://www.edu.ro/index.php/articles/23314