Categorie: Comunicate

ROMÂNIA TACE LA ONU

Bucuresti, 28 septembrie 2012. Reprezentantul României la cea de-a cincea Cincea Conferinţă Statelor Părţi la Convenţia ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi nu a avut nimic de spus în cadrul acestei reuniuni cruciale pentru viaţa şi drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

În condiţiile în care niciuna dintre instituţiile cu atribuţii în domeniu nu a anunţat nimic cu privire la această conferinţă, Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD) a solicitat Ministerului Afacerilor Externe (MAE) informaţii cu privire la componenţa delegaţiei României şi la mandatul pe care aceasta l-a avut în cadrul reuniunii.

Răspunsul oficial al MAE la solicitarea CEDCD arată că la conferinţă a participat doar un reprezentant al Misiunii Permanente a României pe lângă ONU de la New York din cauza restricţiilor bugetare, iar mandatul României la această reuniune a fost următorul: „Delegaţia României va urmări şi va informa cu privire la aspectele de interes desprinse din cadrul dezbaterilor, cu accent pe situaţia copiilor şi a femeilor cu dizabilităţi şi va semnala bunele practici identificate la nivel internaţional în realizarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi”

CEDCD este profund îngrijorat de lipsa de interes şi manifestată de autorităţile române cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi, manifestată prin pasivitate şi lipsă de transparenţă. „Considerăm profund îngrijorătoare atitudinea autorităţilor din România care aleg să tacă în momente cruciale precum această conferinţă în care vocea celor peste 700.000 de persoane cu dizabilităţi din România ar trebui să fie auzită. Este inadmisibil faptul că România nu s-a pregătit pentru întrebările la care trebuia să răspundă şi nici nu a adus în dezbatere probleme stringente precum accesul la educaţie şi asistenţă specifică”, a declarat Mădălina TURZA, preşedinte CEDCD.

 

Informaţii de background:  

România a ratificat Convenţia ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi în anul 2010, prin Legea 221/2010.

În perioada 12-14 septembrie 2012, la sediul ONU s-a desfăşurat a Cincea Conferinţă Statelor Părţi la Convenţia ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi.

Cu acest prilej Statele semnatare ale Convenţiei au trebuit să raspundă la întrebări precum:

– Ce măsuri au luat statele părţi ca să asigure dreptul la un standard de viaţă adecvat al copiilor cu dizabilităţi?

– Ce măsuri au luat statele părţi în vederea eliminării prăpastiei educaţionale dintre copiii cu dizabilităţi şi cei fără dizabilităţi?

– Ce măsuri au luat statele părţi pentru a asigura calitatea serviciilor medicale adecvate copiilor cu dizabilităţi?

– Cum promovează şi implementează statele părţi conceptul de „capacitate evolutivă” a copiilor cu dizabilităţi?

– Cum sprijină statele părţi familiile copiilor cu dizabilităţi?

 

E-mail: madalina.turza@cedcd.ro

Mob: +40737545955

Tel/Fax: +40213110401

www.cedcd.ro

DREPTURILE COPIILOR CU DIZABILITĂŢI – o prioritate pentru ONU ,

dar NU şi pentru autorităţile din România

 

Bucureşti, 12 septembrie 2012. În perioada 12-14 septembrie 2012, la sediul ONU se desfăşoară a Cincea Conferinţă Statelor Părţi la Convenţia ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi.

Un subiect prinipal pe ordinea de zi a Conferinţei îl reprezintă problematicadrepturilor copiilor cu dizabilităţi. În deschiderea lucrărilor pe această temă, ONU arată că:

–   „Segmentul de populaţie cel mai exclus şi mai marginalizat este reprezentat de copiii cu dizabilităţi”,

–   „Copii cu dizabilităţi nu au acces la sistemul de educaţie”,

–   „Nu există date statistice certe cu privire la numărul total al copiilor cu dizabilităţi, însă se estimează o cifră de peste 150 milioane copii”,

–   „Costul excluziunii este mult mai ridicat decât cel al incluziunii sociale a acestor copii”.

 

În cadrul conferinţei, statele care au ratificat Convenţia Pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi vor avea de răspuns la întrebări precum:

–   Ce măsuri au luat statele părţi ca să asigure dreptul la unstandard de viaţă adecvat al copiilor cu dizabilităţi?

–   Ce măsuri au luat statele părţi în vederea eliminării prăpastiei educaţionale dintre copiii cu dizabilităţi şi cei fără dizabilităţi?

–   Ce măsuri au luat statele părţi pentru a asigura calitatea serviciilor medicale adecvate copiilor cu dizabilităţi?

–   Cum promovează şi implementează statele părţi conceptul de„capacitate evolutivă” a copiilor cu dizabilităţi?

–   Cum sprijină statele părţi familiile copiilor cu dizabilităţi?

Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD) îşi exprimă uimirea cu privire la faptul că niciuna dintre autorităţile naţionale cu atribuţii în domeniu nu a comunicat până în prezent poziţia sau priorităţile asumate pentru această conferinţă.

CEDCD aşteaptă cu interes informaţii cu privire la mandatul României la această Conferinţă, precum şi contribuţia sa la întrebările ONU pe linia protecţiei şi promovării drepturilor copiilor cu dizabilităţi.

Informaţii de background:

România a ratificat Convenţia ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi în anul 2010, prin Legea 221/2010.

Davis este un baietel cu ochi de inger si Sindrom DRAVET (o forma rara de epilepsie). Este un copil afectuos, sociabil, dornic sa invete si sa isi faca prieteni. Cu toate acestea el a fost abuziv dat afara din gradinita la care il inscrisese mama sa cu putin timp in urma. Motivul: copilul are o forma de dizabilitate. Directoarea gradinitei in cauza a considerat faptul ca ii sta in putinta sa decida ca drumul educational al micului Davis se incheie la poarta gradinitei domniei sale.

Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitati (CEDCD) a luat act de situatia discriminatorie in care micutul cu Sindrom Dravet a fost pus si a demarat procedurile legale de sesizare a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii.

„Consideram profund ingrijoratoarea atitudinea unor persoane cu putere de decizie in actul educational care isi permit cu atata usurinta sa limiteze accesul la educatie al copiilor cu dizabilitati. Atragem atentia asupra faptului ca legislatia nationala si internationala in vigoare privind drepturile copiilor, a persoanelor cu dizabilitati precum si legislatia privind combaterea discriminarii se aplica in egala masura furnizorilor de servicii educationale din mediul public si privat„, a declarat Madalina Turza, presedinte al Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitati.

Dreptate pentru micuţa Mara

 

Bucureşti, 27 august 2012– Decizia Curţii de Apel Ploieşti – o victorie importantă pentru drepturile copiilor cu dizabilităţi

 

Curtea de Apel Ploieşti a dat câştig de cauză irevocabil micuţei Mara şi familiei ei în demersul de contestare a încadrării în grad de handicap.

Mara are aproape 3 ani şi Sindrom Down. Deşi este un copil minunat, ea nu face o serie de lucruri pe care copii de vârsta ei le fac şi cu atât mai puţin nu se poate spune despre ea că este un copil independent.

 

Cu toate acestea, instituţia de specialitate care evaluează şi realizează încadrarea în grad de handicap, DGASPC Prahova, a considerat că micuţa Mara nu poate primi gradul „grav”, în ciuda faptului că Mara este total dependendă de părinţi, face recuperare motorie constantă şi necesită îngrijire de specialitate.

Familia micuţei, susţinută de Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD), a contestat încadrarea injustă realizată de DGASPC, iar după mai multe termene, Curtea de Apel Ploieşti a admis irevocabil recursul familiei fetiţei.

Motivele pentru care, de cele mai multe ori reprezentanţii DGASPC nu acordă încadrările în grad de handicap corespunzătoare copiilor cu dizabilităţi, în ciuda faptului că aceştia îndeplinesc în mod evident criteriile, sunt de  natură financiară.

 

CEDCD atrage atenţia asupra faptului că această abordare a prevederilor legale este profund injustă şi discriminatorie, deoarece alocaţia lunară acordată copiilor cu dizabilităţi nu repreznită o sursă de venit, ci o formă de protecţie socială minimă care are rolul de a facilita accesul la servicii de specialitate specifice nevoilor lor particulare.

„Alocaţia de stat pentru copilul cu dizabilitate şi îndemnizaţia de insoţitor nu sunt un favor acordat copiilor cu dizabilităţi şi nici rezultatul bunăvoinţei unei comisii de evaluare. Ele reflectă gradul de dependenţă faţă de un părinte şi natura nevoilor speciale de creştere şi îngrijire”, declară Mădălina TURZA, preşedinte CEDCD.

Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD) salută decizia Curţii de Apel Ploieşti şi îşi exprimă speranţa că şi în viitor drepturile copiilor cu dizabilităţi vor face obiectul unei aprecieri juste, atât în litera, cât şi în spiritul legii.

Bucuresti, 24 August 2012 – Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD) este profund îngrijorat de situaţia fetiţei în vârstă de 11 ani cu Sindrom Down din Pakistan, care se confruntă cu spectrul pedepsei cu moartea pentru că a distrus cîteva pagini din cartea sfântă a Islamului, Coranul.

Aceasta reprezintă, conform legislaţiei pakistaneze infracţiunea de blasfemie.

Cazul micuţei cu Sindrom Down a fost puternic mediatizat de presa internaţională în ultimele zile, însă nu cunoaştem dezvoltările ulterioare ale cazului.

CEDCD face un apel către departamentele Organizaţiei Naţiunilor Unite responsabile cu respectarea drepturilor copilului şi ale persoanelor cu dizabilităţi de a monitoriza evoluţia cazului şi de a inerveni prin advocacy şi suport umanitar in cazul micuţei cu Sindrom Down şi pentru respectarea unui drept  fundamental şi inalienabil: dreptul la viata.

Tudor si mama lui AU DOVEDIT CA SE POATE! Momente ca acestea ne motiveaza sa mergem mai departe. La inceputul acestui an Tudor era in pragul exmatricularii din cauza discriminarii. CEDCD l-a sprijinit pe baietelul cu Sindrom Down de numai 7 ani din Judetul Hunedoara pentru a-si obtine un drept fundamental pentru orice copil: dreptul la educatie. Astazi el este absolvent de clasa I. Felicitari si mult succes!

Informatii de background:

Legislatia internationala si nationala prevede in mod expres liberul acces la educatie al tuturor copiilor, inclusiv al celor cu dizabilitati, insa acest drept este de cele mai multe ori incalcat in Romania, in mod particular in raport cu minorii cu dizabilitati. CEDCD atrage atentia autoritatilor publice cu atributii in domeniu cu privire la obligativitatea implementarii prevederilor Conventiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilitati, care stipuleaza in mod clar necesitatea respectarii si asigurarii accesului la educatie al copiilor cu dizabilitati.

Bucureşti, 4 iunie, 2012 – Duminică, 3 iunie, copiii speciali din cadrul Centrului Rezidenţial „Don Orione” din Comuna Voluntari nu au fost singuri. Deoarece Ziua Internaţională a Copilului este Ziua Tuturor Copiilor, Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD) a adus un moment de bucurie şi culoare în sufletele copiilor cu dizabilităţi intelectuale şi locomotorii.

Peste 20 de copii speciali din Centrul „Don Orione” s-au bucurat de jucăriile, baloanele şi suplimentele alimentare primite din partea echipei CEDCD și au intrat în lumea poveştilor cu actriţa Corina Dragomir. Alături de personalul Centrului, prieteni şi copii, ne-am amintit cu toţii de bucuria de a fi copil dincolo de bariere şi prejudecăţi, acolo unde DIZABILITATEA înseamnă DIVERSITATE.

Această activitate a fost realizată cu sprijinul NORIEL, WALMARK și al trupei de actori profesionişti “Spiriduşii Poveştilor”.

Bucuresti, 28 mai 2012 – Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD) a fost prezent la evenimentele dedicate Săptămânii „Femeia Contează!”, organiztate de către Asociaţia COLFASA, în perioada 23-25 mai 2012, respectiv la sesiunea de conferinţe, seminarii şi workshop-uri, care au adus în discuţie fenomenele de discriminare şi hărţuire psihologică a femneii la locul de muncă.

În acest context, preşedintele CEDCD, doamna Mădălina Turza a prezentant participanţilor particularităţile fenomenului de discriminare şi hărţuire psihologică la locul de muncă a femeii, mamă de copil cu dizabilităţi.

Problematica discriminării acestei categorii  vulnerabile a fost adusă în agenda publică pentru prima dată în România de către reprezentantul CEDCD, prin identificarea particularităţilor profilului femeii, mamă a unui copil cu dizabilităţi, particularităţi care sunt în măsură să afecteze relaţiile sociale, parteneriale, familiale şi profesionale ale femeii.

Principalul concept adus în discuţie de către reprezentantul CEDCD a fost acela de „suprasolicitare a femeii îngrijitor excepţional” în raport cu nevoile speciale ale copilului cu dizabilităţi. Acest concept defineşte sfera largă a responsabilităţilor şi factorilor de presiune psihologică şi socială care afectează şi suprasolicită mama copilului cu dizabilităţi.

De asemenea, reprezentantul CEDCD a prezentat cadrul legal privitor la drepturile femeii angajat şi mamă de copil cu dizabilităţi, necesitatea implementării unor măsuri afirmative, care să răspundă nevoilor acestei categorii vulnerabile, precum şi o serie de elemente de jurisprudenţă relevante pe această problematică de la Curtea Europeană de Justiţie.

Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD) în parteneriat cu Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a organizat în perioada 19 – 23 martie 2012 o serie de activităţi publice subscrise Campaniei naţionale „Şansă la normalitate pentru copiii cu Sindrom Down”, în contextul Zilei Internaţionale a Sindromului Down – 21 martie, recunoscută oficial de Organizaţia Naţiunilor Unite în 2011.

Principalele momente ale Săptămânii Sindromului Down în România au fost:

1. Masa Rotundă cu tema „De la Dizabilitate la Diversitate – Standarde individuale şi drepturi efective pentru copiii cu Sindrom Down”, care a reunit experţi din cadrul autorităţilor publice cu atribuţii în domeniu, organizaţii nonguvernamentale şi reprezentanţi mass media – 21 martie 2012;

2. Concertul Extraordinar în beneficiul Copiilor cu Sindrom Down – Muzica Dorinţelor Împlinite – 22 martie 2012;

3. Reuniunea informală a părinţilor de copii cu Sindrom Down cu prilejul vizitei Ambasadorului Persoanelor cu Sindrom Down, Sujeet DESAI, în România – 23 martie 2012.

Principalele concluzii ale intâlnirii interinstituţionale reflectă nevoia de cooperare între autorităţile publice şi societatea civilă, precum şi nevoia identificării unor soluţii adaptate particularităţilor de intervenţie şi asitenţă dedicate copiilor cu Sindrom Down. De asemenea, problematica discriminării din perspectiva dizabilităţii rămâne un aspect sensibil în demersul mai larg al incluziunii şi integrării copiilor cu Sindrom Down şi al părinţilor acestora. În acest context, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi au reiterat nevoia de efort susţinut în lupta antidiscriminare în care un rol major îl deţine componenta de informare.

Întâlnirea informală dintre părinţii copiilor cu Sindrom Down din România şi Sujeet DESAI şi mama sa, doctor Sindoor DESAI, s-a orientat, pe de o parte pe experienţa practică a creşterii şi educării copilului cu Sindrom Down, iar pe de altă parte pe aspecte medicale de ultimă oră în cercetarea Sindromului Down. Concluziile care s-au desprins vorbesc despre necesitatea identificării şi exploătrii abilităţilor copiilor cu Sindrom Down şi despre necesitatea implicării părinţilor în activităţile de lobby şi advocacy pornind de la nivel individual: „Invaţă-l pe medicul curant al copiluilui tău despre punctele tari ale acestuia, explică-i profesorului copilului tău despre abilităţile copilului tău, arată-i vecinului tău cât de cald, responsabil şi talentat poate fi copilul tău”, a declarat dr. Sindoor DESAI

Cele trei momente ale debutului de campanie au constituit un real succes din punct de vedere al lansării subiectului copiilor cu Sindrom Down în spaţiul public românesc, cât şi din punct de vedere al acoperirii mediatice, al dezbaterilor iniţiate şi al prezenţei experţilor în domeniu la evenimentele dedicate.

CEDCD salută deschiderea şi atitudinea proactivă a persoanelor şi instituţiilor care înţeleg că, numai printr-un efort comun şi o aboradare integrată a fenomenului Sindromului Down, copii şi adulţii cu Sindrom Down pot ieşi din logica dizabilităţii, devenind exponenţi ai diversităţii societăţii umane. Fiecare gest afirmativ din partea unui vector instituţional reprezintă o şansă dată copiilor cu Sindrom Down.

VEZI SCURT METRAJ

MULTUMIM BRANDUSA

www.folk4me.blogspot.com